Gentile – accesorii ce fac parte din istoria veche a modei

Gentile – accesorii ce fac parte din istoria veche a modei

Pentru majoritatea femeilor, geanta este un accesoriu ce nu poate sa lipseasca din garderoba. Acestea denota eleganta si completeaza tinuta ventimentara aducandu-i stil si culoare. Pe langa aceste avantaje, geanta are si o utilitate extraordinara pentru femei, aceasta reprezentand practic, un birou mobil, o masuta de toaleta portabila, un mic vestiar, un recipient pentru masa de pranz, un saculet de voiaj, o biblioteca sau toate la un loc.  Amuzant este ca, desi in geanta unei femei se afla de toate, in general nu gasesti nimic, si asta tocmai varietatii de lucruri pe care le cuprinde.

Realitatea este că aceste accesorii fac parte din viaţa noastră încă de pe vremea egiptenilor. Genţile şi poşetele sunt parte din istoria veche a modei, deoarece oamenii aveau lucruri importante pe care le duceau cu ei. Doar modelele acestor accesorii au evoluat în timp.

Desenele şi inscripţionările egiptenilor antici arată mici punguliţe care se purtau în jurul taliei. Acestea se ataşau la cingătoare, legată în jurul taliei. Articolele erau împodobite cu broderii şi cu bijuterii şi erau folosite pentru a arăta statutul. Cu cât o persoană era mai bogată, cu atât mai complexă era punguţa pe care o purta.

În secolul XVI, genţile au adoptat un aer mai practic, fiind create din materiale obişnuite, precum piele sau materiale textile. Au devenit mai mari, fiind folosite de călători, care le purtau în diagonală, de-a lungul părţii superioare a corpului.

Secolul XVII a adus varietate şi forme mai complexe. Atât bărbaţii, cât şi femeile purtau mici genţi pentru a fi în pas cu moda. Fetele tinere învăţau arta broderiei, care era văzută ca o calificare necesară pentru a le creşte şansele de a se căsători. Astfel, această artă s-a extins şi asupra genţilor şi poşetelor, devenind opere frumoase şi unice.

Îmbrăcămintea neoclasică a devenit populară în secolul XVII, odată cu reducerea volumului rochiilor purtate de femei. Purtarea în diagonală a unei genţi nu se potrivea cu noile tendinţe, aşa că doamnele care erau în ton cu moda au început să le ţină în mână. De asemenea, femeile aveau câte o poşetă pentru fiecare ocazie, iar revistele de modă din acel timp dădeau sfaturi despre cum se purtau aceste accesorii. În interior, erau farduri, pudre, evantaie, sticluţe cu parfum, cărţi de vizită şi săruri frumos mirositoare.

Abia pe la inceputul secolului XX a apărut termenul “geantă” (“handbag”) şi se referea la genţi de voiaj, ţinute care erau de obicei bărbatesti. Acestea au fost sursă de inspiraţie pentru noi modele, care au devenit populare printre femei. Noile poşete aveau sisteme de închidere mai complexe, lacăte şi compartimente interne. Odată cu noua modă au intrat în acţiune şi bijutierii, care au creat compartimente interioare speciale, pentru ochelari de operă, cosmetice şi evantaie.

Daca vorbim despre istoria gentilor nu trebuie sa uitam sa aducem in perioada în care Regina Victoria a condus Anglia (1837-1901). Valorile Reginei se reflectau şi în stilul vestimentar şi accesoriile acelei perioade. Astfel, exista o varietate largă de poşete, datorită faptului că arta croşetatului şi cea a cusutului erau foarte apreciate. Lucru care se reflecta în designul accesoriilor. Existau chiar reviste care ofereau informaţii asupra modului de realizare a acestor genţi şi poşete.

Poşetele croşetate ale castelanelor erau extrem de apreciate pe la 1870 şi se asortau perfect cu rochiile strâmte ale acestora. Poşeta se purta în jurul încheieturii mâinii sau prinsă de talie. În timpul călătoriilor, femeile foloseau o geantă mare cu cadru din metal, numită Gladstone, după prim-ministrul Reginei Victoria. Acestea erau genţi specializate, fiind folosite exclusiv pentru mersul la operă sau pentru transportarea obiectelor personale.

Anii 1920 – 1930 au însemnat o revoluţie în modă, cu îmbrăcăminte mai lejeră şi cu accesorii importante. Nu mai era nevoie ca genţile şi poşetele să se potrivească cu restul ţinutei. Apogeul din acest punct de vedere a fost ca doamna care se vroia stilată să poarte o păpuşă îmbrăcată exact ca stăpâna sa, cu ţinuta completată de o poşetă în miniatură pentru mica sa companioană.

Apoi de-a lungul anilor ’40, s-a observat un regim de austeritate şi din punct de vedere al genţilor şi poşetelor. Cadrele de metal, fermoarele, pielea şi oglinzile erau materiale care se găseau mai greu, aşa că meşterii foloseau plastic şi lemn ca materii prime.

Explozia acestor accesorii si a modei in general a inceput odata cu anii ’50, deoarece in acea perioada au luat naştere case de modă celebre ale unor designeri precum Chanel sau Louis Vuitton, care au influentat si impins standardele modei pana la cel mai inalt nivel.